Nu e nimic mai placut in lumea asta decat linistea, imi dau seama de asta abia acum cand capul meu explodeaza de intrebari si regrete, de nesiguranta, de imprecizie, zbucium.
Am multa iubire, dar putina putere de a o darui, am multa fericire dar putina incredere pentru a o trai, am multa liniste dar prea putina inteligenta pentru o simti.
Mi-e dor de linistea diminetelor in pat strain, cu draperii de culoarea visinelor in geamuri, mi-e dor de orasele noi pe care nici nu apucam sa le vizitez si linistea lor, mi-e dor de linistea pe care ti-o ofera iubirea,si mi-e scarba de teama si nesiguranta pe care ti-o provoaca gandirea.
Vreau sa simt linistea zilei de maine, sa ascult ploaia visand, vreau sa iubesc, vreau sa nu mai simt durerea, vreau linistea zilelor de la mare si increderea pe care ti-o dau pentru zilele in care esti acolo, vreau sa uit de mine si de lumea nebuna in care traiesc, sa ma rup de ei, de toti si sa vina valul linistit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu