E ziua intai Maiu ...si-i fermecata...
Ce trist ,ma simt...si ce mareata-i firea ;
Intre pamant si cer visa iubirea
Cu gandul bun si inima curata...
Ci eu stau trist ... si-s trist ca niciodata...
De lumea asta ca`s strein imi pare...
Si parasit , cand toate`s fericite
Ma pierd pe val de vise neimplinite...
Si`n ochiu-mi strans o lacrima rasare.
Cand prin prejur e-atata sarbatoare...
Si ce sunt eu , de nu un strop al firii,
Un frate bun cu floarea din gradina,
Cu frunzele din crang, cu unda line
Cu tainicul din tainele iubirii ,
Cu tot ce se-ascunde dorul fericirii?...
Si-acum cand toate vor viata,
Cand lumea`ntraga-i numai veselie,
De ce`mi jelesti tu inima pustie,
De ce mi-te`nvelesti in nori de ceata.
Cand prin prejur e-atata dimineata?...
O poezie de Zaharia Barsan.
1mai fericit va doresc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu