Am ajuns acasa si eram fericita , zambeam , ma gandeam , atat de entuziasmata ca un inger.Nu puteam sa uit ochii in care ma adanceam , chipul tau senin si linistit , chipul tau cand nu zambeai , apoi vocea ta...
Si no sa fim niciodata noi ...Poate doar foarte departe de lume sa nu stim pe nimeni , doar atunci vom fi noi. Acum eu si tu avem lumii diferite si nu le putem imbina , doar foarte putin...O sa fie un vis mereu , pentru amandoi probabil .
Expresiile tale si pasiunea .Incercarea ta nebuna de a ma intelege , si de am avea timp pentru asta , de am putea pretui totul ...Imaginatia mea bolnava uneori si felul pierdut ,incercarile mele rautacioase .
Macar de am intelege vreo unul din noi , sau cei din jurul nostru ...
Ma gandesc la tine mai mult decat crezi , te vad si te caut pe strada incontinuu , astept un semn de la tine mereu , reactionez la mai tot ce faci si spui si mie dor mereu. . .
Si asta fiind doar o iubire bolnava !
Un comentariu:
"... o sa fie un vis mereu, pentru amandoi probabil ..."
atat de sincer si atat de adevarat din partea ta si atat de adevarat si de trist din partea mea
ceea ce ne va da insa aer sa respiram si poate ne va desavarsi este axioma faptului ca oamenii frumosi continua sa-si urmareasca permanent visele lor frumoase
Trimiteți un comentariu